A fi sau a nu fi ... Bruxoman?
Eu bruxez/ Tu bruxezi/ El, Ea bruxeaza/ Noi bruxam/ Voi bruxati/ Ei, Ele bruxeaza...
Oare este o exagerare? Majoritatea dintre noi habar nu avem ca pe parcursul vietii am avut cel putin un episod de bruxism!
.
Ce este bruxismul?
Muschii masticatori pot desfasura doua activitati de baza: functionale (ex: mestecat, inghitit, vorbit) si parafunctionale (= nefunctionale, ex. inclestarea sau frecarea dintilor, muscarea obrazului sau a buzelor).
Bruxismul este o activitate parafunctionala care se desfasoara inconstient ziua (bruxism diurn) sau noaptea (bruxism nocturn).
Fie ca citim, scriem, conducem masina sau ridicam un obiect greu, se poate intampla sa ne inclestam sau frecam dintii, fara a fi constienti ca acest lucru se intampla. Noaptea, evident, sansele de constientizare sunt cu atat mai reduse, mai ales in absenta unui observator extern.
.
De ce se intampla acest “obicei” parafunctional?
Am vrea sa va putem oferi un raspuns simplu si concis...dar nu exista. De-a lungul anilor a fost si este un subiect controversat ce va fi cu siguranta obiectiv de studiu si pe viitor.
.
Sa urmarim pe scurt, cele mai avizate opinii in domeniu.
Bruxismul ar putea fi interpretat ca o activitate fiziologica, organul masticator fiind o supapa ce permite eliminarea stresului acumulat cu avantaje majore in relaxarea organismului.
Hominizii primitivi, inainte de epoca uneltelor, obisnuiau sa-si extruzeze in lateral mandibula intr-o situatie stresanta. La Homo sapiens-ul civilizat acest obicei agresiv a fost eliminat de la nivel instinctual, dar aparent continua sa se manifeste pe parcursul somnului.
Fara indoiala stresul emotional joaca un rol important in activarea bruxismului. Cunoastem cu totii expresia “strangi din dinti si mergi mai departe”, solutie de compromis in situatii limita.
O alta teorie despre bruxism considera acest fenomen ca fiind un raspuns protectiv la interferentele ocluzale (contacte neadecvate intre dinti) si ne putem imagina procesul ca fiind un fel de auto-slefuire. Evident in acest caz ocluzia si structurile musculo-articulare ale sistemului masticator joaca un rol important in bruxism. De aici cu siguranta putem aprecia impactul pe care il pot avea coroanele si puntiile necorespunzatoare din cadrul tratamentolor stomatologice.
Anumite studii sugereaza chiar o predispozitie genetica pentru bruxism in timp ce altele gasesc o relatie cu alterari la nivelul sistemului nervos central, refluxul gastroesofagian, utilizarea medicatiei antidepresive, fumat, ingerarea de cafeina sau alcool si consumul recreativ de droguri.
Bruxismul la copii, mai ales in perioada dentitiei de lapte sau mixte, este un fenomen destul de frecvent. Personal consider valida teoria conform careia, cu rare exceptii, bruxismul in aceasta etapa a vietii este un fenomen fiziologic care are un rol bine determinat in definirea ocluziei in dentitia permanenta (felului in care se vor intra in contact viitorii dinti definitivi).
De ce ne-ar preocupa prezenta bruxismului?
Pe parcursul activitatii parafunctionale fortele aplicate asupra dintilor pot fi de aproape 4 ori mai mari decat cele din timpul activitatilor functionale, cu o directie ce nu respecta axul dintilor (adica nu sunt bine tolerate). Muschii care participa la activitati de acest tip “lucreaza” nefiziologic si ca urmare pot avea de suferit. De asemenea, lipsesc reflexele protective, cele care pe parcursului activitatilor fiziologice protejeaza stucturile dentare de posibilitatea de a fi deteriorate.
Cel mai comun efect al bruxismului este abrazia dintilor. Daca lipsa de substanta este importanta, dintii devin sensibili sau chiar se pot declansa episoade dureroase care pot duce la indepartarea nervului de catre medicul dentist.
Bruxismul poate fi in anumite circumstante un factor important in declansarea unor afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare (ATM) cu simptomatologie subiectiva variata: oboseala musculara a muschilor masticatori (senzatia ca “nu ma relaxez niciodata la fata”), durere de cap “in casca” sau la nivel cervical, discomfort care ajunge pana la durere la nivelul ATM, blocaje articulare, sunete la deschiderea/ inchiderea gurii, tinitus, etc.
.
Si evident intrebarea: tratam bruxismul? Cum prevenim posibilele complicatii?
La indivizii sanatosi bruxismul nu trebuie privit ca o afectiune, ci mai degraba ca un comportament ce poate fi factor de risc (si/sau protectiv) pentru anumite consecinte clinice.
Pacientul este adaptabil, dar nu toti sunt din punct de vedere biologic la fel...ceea ce intr-un caz este un fenomen absolut tolerabil poate fi un dezastru intr- un alt caz.
Solutiile ar trebui sa fie personalizate pentru fiecare caz, in functie in primul rand de motivul prezentarii la medic a pacientului si de colaborarea acestuia.
Ex: pacientul se prezinta pentru ca este deranjat de uzura moderata a dintilor,
- daca nu exista afectare ATM (articulatia temporo-mandibulara) si doreste sa-si refaca dintii frontali distrusi va trebui sa treaca printr-un proces, cu o durata variabila de timp de la caz la caz, cu o sina de stabilizare, poate tratament ortodontic, sa accepte echilibrari dentare,reconstructii la nivelul dintilor si sa incerce scaderea nivelului de stres din viata de zi cu zi.
- daca nu exista afectare ATM si doreste doar sa previna progresul uzurii va primi un dispozitiv de protectie dentara
- daca exista afectare ATM ... lucrurile se complica si mai mult si va trebui sa scriu pe viitor un articol in legatura cu acest subiect;)
Evident medicul dentist ar fi recomandat sa iasa din tiparul marginit in care priveste static dintii pacientului si ar trebui sa vada dintii ca fiind parte dintr-un intreg si cu conexiuni intr-un organism dinamic. intr-un context de acest gen, nu poate nicicand sa fie mai adevarata afirmatia: “chiar si o cea mai mica reconstituire dentara poate fi un factor de risc daca nu stii cum functioneaza tot sistemul”.
.
.
Bibliografie:
S.Sato, R. Slavicek. The masticatory organ and stress management. Int J Stoma&Occ Med. Dec 2008, Vol 1, Issue 1, pp 51-57;
R. Slavicek. Relation between occlusion and tempomandibular disorders: implication for the gnatologist. Am J Ortho&Dentofac Orthopedic. Jan 2011, vol 139, iss 1;
J. P. Okeson. Management of temporomandibular disorders and occlusion. - 7th Ed.
P. E. Dawson. Functional occlusion from TMJ to smile design. 2007 by Mosby;
F. Lobbezzo, J Ahlberg, K. G. Raphael, P. Wetselaar, A. G. Glaros, T. Kato, V. Santiago, E. Winocur, A. de Laat, R. de Loeuw, K. Koyano, G. J. Lavigne, P. Svensson, D. Manfredini. International consensus on the assessment of bruxism: Report of a work in progress. J Oral Rehabil. 2018; 1–8 x
Dinti ingramaditi, spatiati, rotiti sau pozitionati gresit? Ocluzie defectuasa, dureri articulare, dureri de cap? Bruxism, postura corporala defectuasa? Estetica zambetului nesatisfacatoare? Toate acestea ar putea fi conectate si sa aiba aceeasi rezolvare: Tratamentul ortodontic.
Ce inseamna tratament ortodontic? Ortodontia, e bine de stiut, este partea stomatologiei ce se ocupa de alinierea si armonizarea pozitiei dintilor pentru a obtine o ocluzie (muscatura) echilibrata si corecta. Medicul specialist ce realizeaza aceste tratamente se numeste ortodont. Drept urmare, nu orice medic poate realiza acest tratament. De asemenea, este de la sine inteles ca nu aparatele dentare in sine aliniaza dintii, ci medicul face aceasta cu ajutorul aparatelor. De multe ori aud intrebarea legata de pret: cat costa un aparat ceramic? Aparatul in sine nu costa mult, si chiar daca ar costa, el nu face nimic, nu are nicio solutie. Aparatul nu costa, ceea ce plateste pacientul este tratamentul, nu aparatul. Din acest motiv, recomandarea mea este sa cautati nu un aparat ieftin sau scump, nu un aparat vizibil sau invizibil, ci un medic specialist ortodont ce detine notiuni teoretice si practice solide, competent, in mana caruia sa va lasati sanatatea.
Despre aparatele ortodontice. Asa cum va spuneam, medicul ortodont va alege (in functie de particularitatile cazului si de dorintele pacientului) sa trateze folosind diferite tipuri de aparate: aparate ce se fixeaza (prin lipire) pe dinti sau aparate ce se pot indeparta si repozitiona de catre pacient. Ambele au avantaje si dezavantaje, asa ca experienta medicului este principalul element in succesul sau esecul tratamentului. De asemenea, aparatele dentare pot fi prefabricate sau individuale (Incognito sau Invisalign) din ceramica, metal sau safir. Din nou, alegerea gresita poate duce la un esec, asa cum o alegere corecta poate scurta durata tratamentului, diminua costurile si proteja dintii.
Cine are nevoie de un astfel de tratament? Nevoia principala, contrar credintei populare, nu este estetica deficitara. Motivul principal pentru care se recomanda tratamentul ortodontic este pentru a armoniza ocluzia, a proteja dintii, tesutul parodontal si articulatiile in timp. De multe ori, fara un tratamet ortodontic, nu putem vorbi despre o solutionare a unui caz, ci doar despre o ameliorare a unor aspecte. Din acest motiv, de multe ori tratametul ortodontic face parte dintr-un tablou complex intersectandu-se cu implantologia sau protetica.
Munca de echipa. In majoritatea cazurilor va fi nevoie pentru a rezolva un caz si de profilaxist, de medic stomatolog generalist, poate chirurg, ortodont, implatolog sau protetician. De aceea este indicat ca tratametele ortodontice sa fie realizate de medici ortodonti fie in cadrul unor clinici cu specialitati multiple, fie in stransa colaborare cu alti medici de la alte clinici sau cabinete, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.
Cat dureaza si cat costa un tratament? Durata difera in functie de multe aspecte ce trebuie luate in calcul si se poate estima doar in urma unei consultatii amanuntite (model de studiu, radiografii, CT, masuratori...). De asemenea, costul se poate stabili tot in urma aceastei consultatii si in functie de tipul aparatului ales pentru a realiza tratamentul.
Avantaje si dezavantaje. Avantajele le stim cu totii (estetica, preventie, tratare). Desigur exista si dezavantaje. Principalul dezavantaj il constituie necesitatea unei dorinte si implicare reale ale pacientului. Este nevoie de acestea pentru ca in perioada purtarii unui aparat ortodontic va fi necesar mai mult timp si mai multa atentie pentru igienizare, uneori vor aparea dureri mici dupa activari, unele alimente nu pot fi mancate (merele nu se musca, nucile si alunele se mananca cu grija etc).
In concluzie, este evident faptul ca principalul aspect pentru succesul unui tratament este dorinta pacientului si, in egala masura, pregatirea si devotamentul medicului. Fara acestea, un "tratament" poate duce la carii, pierderea dintilor, probleme parodontale si infectii. O echipa medic - pacient eficienta va face minuni!
Cu mandrie va spun ca sunt fericitul pacient purtator de aparat ortodontic si ma bucur nespus ca am luat aceasta decizie. Va doresc un zambet minunat! :
UPDATE - am finalizat tratamentul ortodontic si sunt multumit de rezultat. 🙂
Bogdan Fondrea - www.dentaldesign.ro
