Despre fatetele dentare am vorbit de atatea ori de nici nu pot sa mai numar. Cazurile in care pacientii m-au intrebat despre aceasta procedura dorind un “smile makeover” cu rezultat perfect sunt mai dese decat orice altceva in estetica dentara. De multe ori m-am uitat oarecum mirat la tanara din fata mea cu dintii putin ingramaditi sau poate nu foarte albi si m-am intrebat ce o impinge sa faca treaba asta. Uneori am reusit sa ajungem la conluzia ca un tratament ortodontic si o albire ar putea sa ii aduca ceea ce isi dorea: dinti aliniati, curati si un zambet frumos si sanatos. Asta ne dorim de fapt cu totii, dar de multe ori pacientii confunda scopul cu mijlocul (am mai vorbit despre asta aici). In cazul fatetelor dentare, scopul ar trebuie sa fie sanatatea, functionalitatea si estetica, nu purtarea efectiva a fatetelor. Fatetele sunt un mijloc prin care se poate (sau nu) obtine acest scop. Ideea este gasirea unei solutii ideale din punct de vedere medical, functional cat si estetic, dar niciodata, eu ca medic, nu voi pune fatete unui om doar ca sa arate mai bine, in detrimentul sanatatii, pentru un profit financiar facil. Nu confundati comertul cu medicina. Probabil pacientii sunt uneori incurajati sa ia decizia de a-si pune fatete pentru ca pare usoara, rapida si pare ca ar avea rezultate foarte bune. Nu are rost sa spun cate cazuri cu fatete esuate am vazut …. De ce? Pentru ca s-au luat hotarari impulsive, pentru ca medicul nu a avut experienta, indemanarea sau materialele necesare, pentru ca tehnicianul dentar nu a fost cea mai inspirata alegere, pentru ca aplicarea fatetelor nu este o treaba asa simpla si la indemana oricarui medic si pacient, asa cum pare la prima vedere. Nu e deloc asa.
Nu confundati scopul cu mijloacele. De multe ori ar fi bine sa stiti ca pe langa fatete exista si alte mijloace, cere difera de la caz la caz, cum ar fi indreptarea dintilor cu aparat ortodontic, albirea dentara sau alte tratamente specifice. Depinde ca medicul la care ajungi la consultatie sa inteleaga mai mult, sa te ajute si sa te consilieze sa nu faci greseli in alegerile tale. Stomatologia este stiinta medicala, nu e cosmetica si nu e vanzare. Citeste putin despre stomatologia prin gaura cheii, sper sa te ajute.
Evident ca exista si cazuri in care solutia ideala (atat medical, functional cat si estetic) este o rezolvare protetica, adica cu coroane sau fatete ceramice, dar astazi as vrea sa vorbim despre fatatele dentare realizate ca “moft” estetic, nu fatetele dentare aplicate pe motiv medical. Ce se gaseste in spatele determinarii unui pacient de a-si slefui dintii de multe ori sanatosi, curati si integri? Oare sunt impinsi de dentisti dornici de a face incasari rapide, oare sunt impinsi de societate, oare vor sa fie la moda? Ce este in spatele unei alegeri care nu tine cont de aspectele medicale ci doar de iluzia unei estetici discutabile?
Pentru a gasi aceste raspunsuri am vorbit cu dr. Ursula Sandner, pshihoterapeut, care ne va lamuri despre acest interesat subiect, in articolul de mai jos:
Multe persoane apelează la medicul stomatolog din motive estetice, pentru ca isi doresc să aiba un zambet frumos, dinti mai albi si perfect conturati, iar una dintre practicile frecvent solicitate este aplicarea de fatete dentare.
Este firesc să ne dorim să fim mai buni, indiferent că vorbim despre o evoluție personala la nivel interior (depasirea de credinte limitative, vindecarea si integrarea traumelor, gestionarea sanatoasa a emotiilor) sau o imbunatatire personala referitoare la aspectul nostru fizic, insa, pentru ca ne este mult mai la indemana sa ne ocupam de „ceea ce se vede”, putem să devenim foarte focalizati tocmai pe aceste aspecte, definindu-ne si valorizandu-ne prin felul în care aratam, fiind multumiti si fericiti atunci când corespundem standardelor de frumusete si deprimati și neincrezatori cand constatam chiar și cele mai mici imperfectiuni.
Persoanele care sunt nemulțumite de ele insele, care nu se accepta pe sine, care au probleme cu stima de sine și o relatie toxica cu propria persoana (se critica, se desconsidera, nu se considera suficient de bune sau de valoroase pentru ceea ce sunt ele, au multe goluri interioare pe care cauta sa le umple prin diferite tipuri de dependenae, prin nevoia constanta de a primi validari, confirmari, aprobari din partea celorlalti) pot fi vesnic nemultumite și de felul în care arata deoarece aceste nemulțumiri interioare neconstientizate sau neacceptate vor fi deplasate in exterior, asupra aspectului fizic.
Traumele nevindecate si suferintele reprimate, dificultatile sau abuzurile din copilarie contribuie la formarea în timp a personalitatii, astfel încat un adult care s-a confruntat cu astfel de probleme poate, de exemplu, sa-si dezvolte o personalitate cu influente narcisice, incercând sa supracompenseze toate nedreptatile si suferintele resimitite, plasandu-se pe sine într-o pozitie superioara celorlalti pentru a nu le mai permite sa-l ranească sau, dimpotriva, poate deveni o persoana foarte retrasa, foarte neincrezatoare si tematoare, evitanta, „modesta” – ajungand să-si nege si sa-si desconsidere propriile realizări. Dincolo de aparente, in ambele cazuri persoana respectiva poate sa caute confirmarea propriei valori umane prin felul în care arata („dacă nu primesc complimente sau atentie, incep sa ma indoiesc de mine, să ma simt nesigur/a”), prin produsele activitătii sale („dacă muncesc din greu, pana la epuizare chiar… sunt o persoană valoroasa / merit să fiu fericit, altfel nu”) sau prin sacrificiile si compromisurile pe care le face pentru altii („dacă le fac altora pe plac, ma simt valoros; daca ma sacrific pentru altii, înseamna că sunt un om bun” etc.)
Astfel ca, de multe ori, preocuparea pentru aspectul fizic se poate transforma într-o adevarata obsesie care are la baza tocmai neincrederea in propria persoana, lipsa de autovalorizare si iubire de sine, credinta ca nu suntem „suficient” sau „indeajuns” pentru ceea ce suntem noi. Putem deveni excesiv de preocupati de cele mai mici imperfectiuni, gasind „defecte” și acolo unde nu sunt. Anumite aspecte pe care alții nici măcar nu le observă noua ne pot parea monstruoase, catastrofale (de exemplu, anumite riduri fine, culoarea pielii, forma sau culoarea dinților). Ne putem compara în permanenta cu ceilalti, fiind vesnic nemultumiti de constatarile asupra propriei persoane si putem cere frecvent asigurări privind presupusele noastre defecte fizice. Suntem dispusi să investim oricat (timp, energie, resurse financiare) in tratamente sau operatii estetice, in produse cosmetice, în tehnici de infrumusetare si de fiecare data vom vrea mai mult, pentru ca nu vom putea fi multumiti cu rezultatele, tocmai pentru ca problema reala nu se afla in exterior, ci în interior. Acest gen de comportamente sunt specifice si tulburarii dismorfice corporale, unde persoanele, pe langă vesnica nemultumire legata de aspectul fizic, pot apela la comportamente riscante și periculoase pentru a-si indrepta presupusele defecte, se pot simti urmărite cu atentie sau ridiculizate de cei din jur pentru felul în care arata.
Preocuparea excesiva pentru aspectul fizic (de exemplu, dacă vedetele isi pun fatete dentare, trebuie sa imi pun si eu, nu pot fi mai prejos; asta mă face să fiu o persoană dezirabilă, altfel mă vor judeca) poate avea legatura și cu nevoia de a fi în rand cu lumea, de a urma anumite trenduri pentru ca asta ne face sa fim „la fel ca toți ceilalti”, adică „normali”, insa aceasta tendinta spre conformism are la baza, de fapt, teama de judecată, respingere și excludere si nevoia de acceptare si de validare din partea celorlalti, nevoia de a ne simți integrati. Cu cat lipsa noastră de incredere in propria persoană este mai mare, cu atât vom avea mai multă nevoie de confirmări din exterior și vom depinde de ele – daca vom fi laudați, ne vom simti in al nouălea cer, daca vom fi criticati, vom avea senzatia ca cerul s-a surpat peste noi, ne vom simți deprimati, ne vom pune la indoiala capacitatile. In acest fel ne vom chestiona inclusiv dorintele, visurile si chiar si cele mai marunte decizii si actiuni – „oare e normal sau nu… sa simt asta/ sa gandesc asta/ sa-mi doresc asta/ sa fac asta…?”
In momentul in care avem o relatie sabatoasa cu noi insine, csnd ne iubim si ne pretuim in mod autentic, actiunile noastre vor izvori din aceste sentimente, astfel ca grija fata de propria persoană va veni în mod firesc – dacă vom vrea să modificam ceva la felul in care aratam, vom face acest lucru, însa ca o formă de ingrijire de sine, o maniera prin care ne aratam iubirea fată de noi insine, nu ca o „necesitate”, o obsesie sau o compulsie care izvoraste tocmai dintr-o lipsă de iubire și apreciere de sine și careia, dacă nu ii dam curs, ne anulează valoarea personala, ne face să ne retragem, sa ne ascundem de ceilalti, sa ne fie rușine cu noi.
In spatele nevoii stringente de a arăta perfect, în spatele interventiilor chirurgicale si a tratamentelor estetice repetate care nu reusesc sa ne multumeasca decat pentru cateva clipe, in spatele frecventelor schimbari de look se afla, poate, dorința noastra de a fi acceptati si iubiti pentru ceea ce suntem, dorința de a ni se confirma că suntem ok, ca nu este nimic in neregula cu noi, că nu suntem „defecti”. Iar daca reusim sa ne oferim noua toate aceste lucruri, sa ne schimbăm perceptia fata de propria persoana, nu vom mai simti nevoia să demonstram nimic nimănui, nu vom mai tanji dupa aprobări și confirmări din exterior si nici nu ne vom mai simți destabilizați dacă nu le vom primi.
In incheiere pot doar sa adaug, ceea ce am spus-o de atatea ori: Nu alegeti estetica in detrimentul sanatatii, nu puneti carul inaintea boilor si cautati medicul care sa va ajute sa luati alegerile potrivite!
Dr. Bogdan Fondrea – www.dentaldesign.ro
