Astazi e duminica si ieri, cum o fac in fiecare sfarsit de saptamana, am fost in vizita la parintii mei. Imi place mult sa stau in curte, sa imi fac de lucru sau pur si simplu sa stau, doar sa stau. E frumos sa pot sa scap de oras pentru cateva ore si sa nu am nicio grija pe cap. Ne adunam cu totii acolo pentru cateva ore de discutii aprinse si ne dam cu parerea despre vrute si nevrute. Ne bagam in viata celor dragi noua si… ce sa zic… suntem o familie!
In curte e cainele, pisicul, hamacul, un balansoar si de data asta niste fan cosit de tata. Nu am avut cum sa ratez ocazia de a-mi aminti de copilarie si am pus mana pe o grebla sa il intorc. Mirosul m-a transpus instant cu 30 de ani in urma pe vremea cand singura mea grija era sa ma sustrag de orice indatorire care implica bunul mers al gospodariei de la tara. Bunicul imi spunea ca la cat de mult imi place munca… ar fi bine sa imi placa scoala ca alta sansa nu am. 🙂 (ca norocul ca l-am ascultat). Intorcand fanul sa se usuce, ritmic, cu miscarile atat de bine integrate in mine (la fel ca mersul pe bicicleta nu se uita niciodata) am redevenit copil. Ce frumos era! Reveria nu a durat mult si am realizat ca grebla are o problema. Unul din dintii ei era rupt. “Zambetul” ei nu mai era ce a fost pe vremea strabunicului meu, cel ce a facut-o in urma cu 50 ani.
Si uite asa am revenit in prezent, sunt dentist. Zice tata ca doar nu degeaba m-a tinut in Facultatea de Stomatologie si la Scoala de Arte si ca as putea sa il repar. Zis si facut! Am identificat problema, am gasit materialele si intrumentele necesare unei astfel de interventii speciale (ciocan, o bucata de lemn, un surub si briceag) si am trecut la treaba. Planul era evident, sa scot radacina “dintelui” rupt, si sa pun un “implant” cu incarcare imediata in locul lui. Cat de greu poate sa fie? 🙂
Etapa numarul unu a fost sa scot restul de dinte din maxilar, din grebla am vrut sa zic. Asta a fost destul de simplu. Dupa cum se vede in poze, a durat sub un minut si l-am si scos. A urmat sa cioplesc unul nou dintr-un lemn ce l-am gasit prin curte. Nu e chiar acelasi material cu originalul (voi face altul cand merg la casa bunicilor din acelasi lemn cu restul), dar eu zic ca e bine pentru un dinte provizoriu. Cioplitul a durat mai mult, vreo ora in soare si caldura, dar macar am avut palarie si ochelarii de soare obligatorii ca sa fiu si cool in acelasi timp.
In sfarsit, dupa cateva ajustari, am inserat “dintele” nou. Culoarea e cam nepotrivita din punctul meu de vedere, dar cum majoritatea pacientilor vor dinti albi, cred ca si grebla este foarte multumita de reparatie. 🙂 Apoi a fost pusa la test si totul a mers perfect. La final am facut o capita de fan si am primit rasplata, galuste cu prune facute de mama.
O duminica frumoasa sa aveti si sa nu uitam sa fim copii cat de des avem ocazia!
Bogdan Fondrea – www.dentaldesign.ro
