Se intampla uneori sa va simtiti gura uscata? Oare de ce? Care ar putea fi cauza?
Este important sa stim ca saliva noastra provine in principal de la glandele salivare mari, reprezentate de glandele submandibulare, sublinguale si parotide, precum si numeroase glande salivare minore, situate in cea mai mare parte in cavitatea orala. Glandele salivare sunt afectate de mai multe tipuri de boala, dintre care unele necesita tratament chirurgical, in timp ce altele au tratament medicamentos. Afectiunile chirurgicale includ tumori, calculi (pietre) si chisturi, in timp ce afectiunile medicale includ infectii virale, boli autoimune si sarcoidoza.
Afectiuni obstructive
Obstructia la glandele salivare este de obicei intalnita la glandele submandibulare si parotide. Aceasta se poate datora calculilor (pietrelor calcificate) cel mai des intalnite la glanda submandibulara, mucusului (cel mai frecvent la glanda parotida) sau stricturilor ductului. (1)
Pietrele calcaroase sunt formate de precipitarea sarurilor de calciu in jurul unui dop de mucus, celulelor epiteliale sau microorganismelor. Aproximativ 80% din calculi apar la glanda submandibulara. (2)
Simptome si Diagnostic
Cel mai adesea aceasta afectiune este descoperita intamplator cand se realizeaza o Ortopantomografie (radiografie panoramica) pentru controlul stomatologic periodic. Pentru moment nu este stabilit exact mecanismul de formare al calculilor salivari deci, din pacate, nu este cunoscut nici modul in care se poate preveni formarea lor.
Cand calculii cresc in dimensiune acestia pot da nastere la simptome, in special cand sunt prezente in canalul de excretie al glandei. De obicei, pacientul acuza durere si tumefiere (umflare) cand mananca sau bea ceva, uneori chiar si doar la mirosul de mancare.
Eliminarea spontana se poate realiza de multe ori fara ca pacientul sa stie ca a fost prezent dar daca dimensiunea calcului este mare si nu se realizeaza eliminarea spontana, acesta poate provoca anumite simptome, cele mai frecvente fiind scaderea fluxului salivar, jena si crestere in dimensiune a glandei unde este prezent calculul mai ales inainte de masa sau in timpul mesei, cand corpul secreta o cantitate crescuta de saliva, pana la complicatii severe cum este suprainfectia sau necesitatea extirparii glandei in intregime.
Calculul submandibular are o componenta anorganica (80%) si tinde sa fie radioopac (94%). (3) Astfel, diagnosticul paraclinic s-a stabilit pe baza Ortopantomografiei (Radiografie Panoramica) si a CBCT-ului.
Diagnosticul exact se stabileste prin examinarea clinic a pacientului si realizarea investigatiilor radiografice.
Tratament
In ultimul deceniu a avut loc o revolutie in gestionarea bolii obstructive a glandelor salivare cu introducerea unor tehnici minim invazive. Clearance-ul calculului se realizeaza in 80% din cazuri iar extirparea glandei a scazut de la 100% la 3%, ceea ce este cu adevarat imbucurator. (4)
In cazul de fata, datorita dimensiunilor mari ale calcului si pozitiei sale, eliminarea acestuia nu s-a realizat spontan, indepartarea lui s-a efectuat chirurgical, printr-o interventie in anestezie locala. S-a realizat o incizie la nivelul canalului Warthon (canalul de excretie al salivei a glandei submandibulare) pentru ca dimensiunea calculului salivar era cu mult mai mare decat diametrul canalului. Dupa indepartarea calculului s-au realizat spalaturi antiseptice si antibiotice. (5)
Interventia a avut loc in anestezie locala, asa cum spuneam, pacientul putand relua activitatea zilnica imediat dupa finalizarea interventiei chirurgicale. Inainte de interventie s-a facut antibioprofilaxia (tratament antibiotic) care a contiunat si dupa interventie. Prescrierea antibioticelor se face in functie de cazul clinic si istoricul medical al pacientului si de face doar de catre medic. Nu este absolut deloc recomandatra automedicatia, adica sa luati antibiotic doar pentru ca asa credeti ca este bine sau pentru ca ati citit pe net.
Dupa interventie este recomandat sa se consume alimente citrice care stimuleaza activitatea salivara si eventual eliminarea calculilor foarte mici. Deasemenea igiena orala trebuie sa fie foarte buna si pacientul sa se prezinte la control la indicatia medicului.
Mesaj de luat acasa
Daca observati o scadere a fluxului salivar (care nu poate fi asociata cu un tratament medicamentos) sau cresterea in dimensiuni a unei glande salivare este bine sa efectuati cat mai repede un control medical pentru a nu ajunge la complicatii.
Dr. George D. Constantin – www.dentaldesign.ro
Medic specialist chirurgie orala si maxilo-faciala
Bibliografie:
- Peterson’s principles of oral and maxillofacial surgery, 2nd edition by Michael Miloro, B.C. Decker, Inc., Hamilton, 2004
- Berry RL. Sialadenitis and sialolithiasis: diagnosis and management. Atlas Oral Maxillofac Surg Clin N Am 1995;7:479–504.
- Bondner L. Salivary gland calculi: diagnostic imaging and surgical management. Compendium 1993; 14: 572–86.
- Iro H, Zenk J, Escudier MP, et al. Outcome of minimally invasive management of salivary calculi in 4,691 patients. Laryngoscope 2009; 119: 263–8.
- Oral and Maxillofacial Surgery Lars Andersson, Karl-Erik Kahnberg, Anthony PogrelISBN: 978-1-4051-7119-9
